Socio - Economic

In ceea ce priveste evolutia demografica, statisticile, fie mai bogate, fie mai modeste, nu remarca modificari spectaculoase, evidentiind insa o crestere permanenta a populatiei.

Primele date statistice se regasesc din anul 1899, date ce rezulta din Recensamantul general al populatiei Romaniei realizat in acel an. La sfarsitul secolului al XX-lea comuna Scundu era formata din 3 catune ce inglobau 424 de gospodarii, populatia totala era de 1848 de locuitori, dintre care 896 de barbati si 952 de femei. Dupa cetatenie se inregistrau 1841 de romani, 4 austro-ungari, un italian si 2 bulgari.

In 1908 erau inregistrati 2088 de locuitori din care: 1002 de barbati si 1086 de femei pentru ca un an mai tarziu, in 1909 sa fie recenzate 2145 de persoane: 1027 de barbati si 1118 de femei. In situatiile statistice din 1912 se mentioneaza un numar de 2279 de locuitori.

O imagine complexa a situatiei locuitorilor comunei este data de Recensamantul general din 1930. atunci comuna se numea Paduretu. Avea in componenta 3 sate: Paduretu cu 878 de locuitori, Blajani cu 592 de locuitori si Fundu Scundului cu 828 de locuitori. Din totalul de 2298 de locuitori, 2259 erau romani, 1 rus, 1 sarb si 37 de tigani, declarandu-se cetateni romani 2297 si 1 sarb. Pe sexe se inregistrau 1104 barbati si 1194 femei.

Zece ani mai tarziu, in anul 1940, comuna Scundu avea pe teritoriul sau doua parohii, in care, facandu-se o recenzare a locuitorilor se constata: in Parohia Fundu Scundului, formata din satele Avramesti cu 684 de locuitori si Lahovary cu 347 de locuitori, se afla un total de 1031 locuitori. In Parohia Scundu, compusa din satele Blajani cu 719 locuitori si Paduretu cu 1089 locuitori, se aflau in total 1088 de locuitori. Astfel, in preziua declansarii celui de-al II-lea razboi mondial, comuna Scundu avea 2839 de locuitori, dar o parte din acestia, mai ales tineri isi vor pierde viata in aceasta conflagratie mondiala.

Pana in anul 1935 starea sanitara a localitatii nu era buna, deoarece nu exista medic comunal. Medicul de plasa facea vizite de doua ori pe luna, nu exista o moasa calificata, locuintele si gospodariile erau formate din case mici, scunde in tavan, cu pamant pe jos, cu ferestre mititele, fara latrine.

Localurile unde a functionat Dispensarul Uman, de-a lungul timpului sunt:
- pana in 1986 – intr-o casa particulara ca e apartinut familiei Danielescu.
- din 1986 – in fostul local al primariei, tot intr-o casa particulara, care in 1997 a fost revendicata de Baiasu Elena.
- din 1997 pana in prezent – in noul local. Dispensar Uman, cu etaj si cu 13 incaperi, in care isi desfasoara activitatea un singur medic generalist ajutat de doua cadre medii sanitare, cu toate ca nevoile populatiei sunt mult mai mari si spatiul mai mult decat suficient. Odata cu constructia dispensarului s-a definitivat si casa medicului ce se afla in curtea dispensarului si unde locuieste actualul medic de familie.

Farmacii

In anul 2000, in cladirea dispensarului a luat fiinta un punct farmaceutic – SC Salvira SRL, binevenit pentru comunitate, deoarece pana in acest an comuna nu a beneficiat de nici un punct farmaceutic, cu toate ca existau si persoane destul de inaintate in varsta care nu aveau posibilitatea de a se deplasa pentru a-si procura medicamentele necesare din alta parte.

A fost ocupatia aproape exclusiva a satenilor din comuna Scundu, iar aceasta la randul ei putin diversificata, ponderea avand-o viticultura si pomicultura.

Comuna Scundu face parte din zona viticola Dragasani, culturile viticole fiind mentionate in documente din secolul XIV-XV cu referire la zona din nordul judetului respectiv Dealul Oltului. Inca din aceasta perioada, multi boieri incearca sa ocupe terenurile propice acestei culturi deosebit de cautate si aducatoare de venituri importante.

Comuna aceasta a suportat toate seismele economice ale Romaniei, constatandu-se o evolutie destul de lenta a satelor acestei zone din toate punctele de vedere. Astfel, de reforma agrara din 1964 au beneficiat si unii locuitori ai comunei, fiind improprietariti ca “toporasi”, adica oameni fara inventar agricol. Ei primeau 3 pogoane de pamant, iar cei care aveau 2 boi primeau 4 pogoane.

In gradinile de zarzavat ale satenilor se cultiva: cartoful, varza, morcovul, ceapa, usturoiul, fasolea, salata verde. Mararul, patrunjelul, rosiile, prazul, castravetii, ardeiul, vinetele, dovleceii, etc. In ultimul timp s-au extins solariile pentru producerea zarzavaturilor timpurii.

Dintre speciile de pomi fructiferi roditori care se dezvolta destul de bine in comuna Scundu si au o larga raspandire sunt: prunul, marul, parul, dudul si nucul.

O parte insemnata din suprafata agricola a comunei este destinata culturii cerealelor, predominand: porumbul, graul, ovazul. L a acestea se mai adauga furaje ca: lucerna, trifoiul.

Terenul agricol este in suprafata de 1704 ha. Restul suprafetei este ocupat de paduri si alte terenuri.

Dupa razboiul de independenta in comuna Scundu apar unele innoiri. Existand aici o mare suprafata de padure de stejar, o societate franceza a infiintat in padurea Lahovary o fabrica de cherestea, ale carei motoare erau conduse cu aburi. Urmele acestei fabrici se gasesc si astazi in padurea Lahovary in marginea paraului Scundu. Cu aceasta ocazie s-a modernizat soseaua Scundu-Pesceana necesara transportarii materialului lemnos. Tot in acelasi loc se organizeaza o fabrica de tananti a aceluiasi Alexandru Lahovary.

Sunt de remarcat aparitia dupa anul 1923 a utilajelor agricole moderne: treieratoare si vanturatori, dublandu-se numarul de pravalii. Pe langa morile de apa ineficiente datorita cumuluilui fluctuant al vailor se pun in functiune mori cu motor. Se inmultesc cazanele de fabricat rachiul din vin, prelucrandu-se in mai bune conditii rezidurile vinificatiei. Unii locuitori se ocupa cu comercializarea vinului strangand acest produs spre a-l vinde en-gros la carciumarii din Rm. Valcea, dar si Craiova si Bucuresti.

In prezent pe teritoriul localitatii sunt organizate si isi desfasoara activitatea 14 agenti economici cu capital privat si de stat. In ceea ce priveste morile de pe raza comunei Scundu, una dintre acestea se afla sub administrarea primariei, fiind moara cu ciocanele pentru furaje. O alta moara este proprietate privata, fiind o moara cu pietre pentru obtinerea malaiului.

Brutaria comunala functioneaza din anul 1990 in vechiul local al scolii din satul Avramesti.

Locuitorii obtin tuica de pruna in cazane de mai mica sau de mai mare capacitate. Mestesuguri locale ce se mai practica sunt: dulgheria, tamplaria, tinichigeria, zidaria, croitoria.

In anul 1985 s-a construit actuala cladire in care functioneaza Politia Scundu, cu etaj, avand in componenta si doua apartamente pentru angajatii Ministerului Administratiei si Internelor.

Oficiul postal Scundu isi desfasoara activitatea intr-o camera din aripa de rasarit a cladirii primariei.